O contraistorie a filosofiei. Vol. III. Libertinii barocului, de: Michel Onfray

Lumea barocului este scena pe care evolueaza libertinul. La data aparitiei sale, in secolul al XVI-lea, cuvintul libertin ii slujise lui Calvin pentru a-i ataca pe unii presupusi complici ai curentului Fratilor si Surorilor Liberului Spirit. In secolul urmator, libertinajul filosofic intretine o relatie intima cu libertinajul moravurilor. Iar daca Pierre Charron sau Pierre Gassendi sint modele de virtute, citi altii se lasa prada placerilor! Ceea ce-i aduce laolalta pe evlaviosul Gassendi si pe dionisiacul Cyrano de Bergerac, pe cumpatatul Charron si pe voluptuosul Saint Evremond este apartenenta la acea categorie de filosofi si cugetatori carora le pasa mai mult de oameni decit de Dumnezeu, mai mult de viata de aici decit de o ipotetica lume de apoi, mai mult de legile naturii decit de poruncile religiei, mai mult de hedonismul antic decit de idealul ascetic de inspiratie biblica…

Cuprins: Charron si „voluptatea prudenta”  • La Mothe Le Vayer si „desfatarea de sine” • Saint Evremond si „dragostea de voluptate” • Pierre Gassendi si „Epicur care cuvinteaza” • Cyrano de Bergerac si „vietuirea libera” • Spinoza si „ceea ce duce la bucurie”

Caracteristici

Titlu:

O contraistorie a filosofiei. Vol. III. Libertinii...

Autor:

Michel Onfray

Editura:

Polirom

Colectia:

Categoria cartii:

Filosofie

Tradus de:

Laura Frunza

An aparitie:

2008

Numar pagini:

352

Format:

145 x 225 mm