Viata si domnia lui Barbu Dimitrie Stirbei

Barbu Dimitrie Stirbei, nascut in 1795, asa de aproape de inceputul unui veac nou, ale carui aspiratii nu avea sa le impartaseasca in toate, era fiul marelui boier Dumitrachi Bibescu. Bibestii sunt un neam de boierinasi olteni, care se ridica pe vremea stapanirii Austriei in Banatul Craiovei.
Leaganul lor e in Gorj, unde va fi trait departatul strabun, mosneanul Bibul, undeva pe plaiuri, intre taranimea libera, mandra a partilor acelora. La Jupanesti statea, prin 1700, gasim si pe tatal sau, Tudor Bibescu, in veacul al XVII-lea, Mihai Bibescu, boier de tara fara dregatorie, facand hotarnice si alte treburi de mazil.
Peste douazeci de ani, stapani erau aici Ion, Dumitrascu si Constantin, fiii, cu Anuta, ai acelui Mihai, care a fost capitan, adica dregator la hotare in vremurile lui; o fata, Anuta, luase pe boierinasul Preda din Hurez. Saulestii, Crasnarii erau in numarul rudelor si vecinilor, cu care se schimbau din cand in cand pamanturile.
Constantin a fost abia „portarel de judet”, o boierie asa de mica, incat abia se ridica mai presus de lipsa desavarsita a boieriei. Ioan (1742), casatorit cu o Calina, are un fiu, Stefan, si un altul care o ia pe Balasa Argetoianu.
Dumitrascu lasa putina mostenire, impovarata de datorii, fetelor sale Anita si Safta, dintre care cea dintai il lua pe un Tutoianu, tot din Gorj. Smerite si slabe inceputuri pentru un neam care era menit sa dea doi Domni Principatului muntean!