Tao te ching comentata de Sri Atmananda

Tao Te Ching a fost scris in China, cu 2500 ani in urma, aproximativ in acelasi timp in care Buddha a expus Dharma in India si Pitagora a predat in Grecia. Tao Te Ching este, probabil, cea mai influenta si mai cunoscuta lucrare a spiritualitatii chineze din toate timpurile.
Are 81 de capitole, care au fost traduse in majoritatea limbilor lumii. Tao Te Ching descrie principii fundamentale, care se regasesc in taoismul religios si budismul chinezesc.
Taoismul ne invata ca la radacina tuturor lucrurilor exista o Cauza Unica. Aceasta este numita Tao.
De aceea, traducerea directa a titlul este urmatoarea: Tao (Cel din care toate se nasc) Te (Virtutea) Ching (Scriptura), adica Scriptura despre Virtute si Tao . Cartea ii este atribuita lui Lao Tzu (Venerabilul maestru), considerat a fi tatal taoismului.
Exista insa si pasaje care nu par sa provina de la acelasi autor, ceea ce a condus la ideea unui creator colectiv. In forma sa finala, Tao te ching contine doua sectiuni 1.
Despre Tao (cap. 1-37) 2.
Despre Te (cap. 38-81) – si foloseste aproximativ 5000 de caractere.
Fiecare capitol este constituit dintr-un scurt eseu, fie referitor la anumite aspecte ale taoismului, fie o lista de atribute polare sau chiar un aforism. Caracteristicile importante ale cartii sunt exprimarea laconica si utilizarea afirmatiilor paradoxale.
………………………………… Tao care poate fi rostit, nu este eternul Tao. Cuvantul rostit, nu este eternul Cuvant.
Nenumita este eterna Realitate. Toate celelalte au un nume.
A-i cunoaste pe altii este intelepciune, Cunoasterea de sine este iluminare. Cel care vrea sa fie mare, inati sa se micsoreze.
Cel care vrea puterea, intai sa-si cunoasca slabiciunile. Cel care vrea sa se inalte, intai sa se coboare.
Cel care vrea sa primeasca, intai sa daruiasca. Exista trei comori dragi mie: 1.
Iubirea, 2. Simplitatea, 3.
Umilinta Din iubire izvoraste curajul. Din simplitate izvoraste generozitatea.
Din umilinta izvoraste autocontrolul. Oamenii neglijeaza iubirea, dar vor sa fie curajosi.
Ei abandoneaza simplitatea si cred ca sunt generosi. Ei nu practica umilinta, dar vor sa controloze totul.
Aceasta este calea sigura catre distrugere. Aceste virtuti sunt cele care ne protejeaza si ne salveaza.