Suuus sa avem inimile

Suuus sa avem inimile. A doua venire se apropie In incheierea minunatei Cuvantari in parabole din cap.
13 al Evangheliei de la Matei, Mantuitorul Iisus Hristos zice: „De aceea, orice carturar cu invatatura despre Imparatia cerurilor este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa (lucruri) noi si vechi” (Mt 13,52). Un astfel de carturar cu invatatura despre Imparatia lui Dumnezeu este Fratele Alexandru Mihail Nita, vietuitor la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus.
O manastire ce s-a voit, in intentia Mitropolitului Nicolae Balan, cel care a rectitorit-o, a fi un focar de cultura teologic-duhovniceasca, cu cat mai multi calugari carturari. Ceea ce s-a reusit in mare masura, daca ne gandim chiar si numai la cativa dintre traitorii acestei manastiri, de la parinti ca Arsenie Boca, Serafim Popescu si neuitatul Teofil Paraian, de la al doilea ctitor, Mitropolitul Dr.
Nicolae Balan, apoi al treilea ctitor, Mitropolitul Dr. Antonie Plamadeala si pana la actualul Intaistatator al Mitropoliei Ardealului, Inaltpreasfintitul Dr.
Laurentiu Streza, cu totii mari carturari si mari patroni ai acestei faimoase manastiri din Transilvania. Astfel incat, Sfanta Manastire de la Sambata de Sus a devenit si a ramas in constiinta romanilor de pretutindeni ca un puternic focar de cultura si de spiritualitate.
Fratele Alexandru este deja un autor bine cunoscut cititorilor. Poetul, eseistul si scriitorul Alexandru Mihail Nita este, cu adevarat, un astfel de harnic si bine chivernisit gospodar, care, pe parcursul unei vieti de slujire a culturii, mai intai ca muzician si profesor de muzica, ca dirijor de succes, iar apoi ca rod al unei intense cautari duhovnicesti, ca unul dintre credinciosii (putini la numar) deplin avizati si activi ai comunitatii bisericesti din care fac parte si, in cele din urma, ca vietuitor in manastire (in Athos si in tara), peste tot ca un ales intelectual iubitor de Hristos, care a aflat el insusi, uneori cu uimire, si care impartaseste altora, cu generozitate, rezultate valide ale acestei cautari, ne ofera, iata, un nou volum plin de „invatatura despre Imparatia cerurilor”, ca sa reluam expresia mateiana.
Eseurile din acest volum, adunate sub titlul generic Suuus sa avem inimile , cuprind o mare varietate de abordari, grupate in trei grupaje foarte bogate, cu titluri sugestive: Porunca iubirii si iubirea argintilor; Suferinta iconoclasta; Suferinta culturii. Variatele teme sunt tratate cu argumentari fundamentate pe invatatura biblica si patristica, cu afirmarea avizata a unor importante teme dogmatice, apologetice, liturgice, etice (morala crestina), cu bine definite incadrari istorice, puse toate in lumina blanda a adevaratei filosofii, ce-si are sursa si puterea in Evanghelia lui Hristos.
„Crestinismul – scrie autorul acestei carti -, prin intruparea, botezul, jertfa, invierea si inaltarea Fiului la cerurile Tatalui, a adus dovada deplina, vie, a Legii Noi, propovaduita nu doar verbal, ci mai ales cu vietuirea in fapte a invataturii Dumnezeului inomenit, de apostolii chemati la indumnezeire. Obstacolul greu al urcusului spre locasurile ceresti este jertfa.” Iata piatra de temelie a vietii credinciosului, stanca de neclintit pe care sa-ti cladesti existenta si sa-ti lucrezi dobandirea bunatatilor celor vesnice!
Ansamblul acestor eseuri indica acest unic si minunat raspuns pentru orice cautator al sensului vietii sale. Este si concluzia lucrarii, avand chiar acest titlu sugestiv: Solutia.
Din care si citez acest indemn: „Mereu trebuie trecute probele credintei, pentru consolidarea iubirii si intarirea nadejdii in Dumnezeu si numai in El si Biserica Sa, pana ce ispititorul se va lovi mereu de zidul de netrecut al rugaciunii, pazit de bunii povatuitori ingeresti, trimisi celor tari in virtuti pentru a-i ajuta…” Nadajduiesc sa fie multi cei care se vor hrani si adapa duhovniceste din eseurile cuprinse in acest volum, spre placuta delectare si spornica imbogatire intelectuala si duhovniceasca. – Pr.
prof. Vasile Mihoc