Silueta si sanatate

Astazi, pe plan mondial, o persoana din trei este atinsa de o boala cronica. Cea mai mare parte a indivizilor intre 30 si 60 de ani se incadreaza aici.
Altfel spus, medicina care ii are in grija nu poate sa-i vindece, preconizand cel mult paleative. Dar, cu adevarat, nici cele doua persoane din trei considerate sanatoase, nu sunt sanatoase in realitate.
Ele au prezentat episodic, de-a lungul existentei lor, afectiuni diverse, benigne sau grave, neconstituind o boala cronica. Pe scurt, starea lor de sanatate poate fi calificata drept precara si aceasta precaritate se va accentua pe masura ce ele vor avansa in varsta.
Cei mai multi indivizi fragili, bolnavi, handicapati motoriu si mental sunt intalniti in segmentul de varsta de la 1 la 30 de ani. Sunt legiuni intregi de indivizi suferind de diverse alergii, de astm sau care prezinta tulburari neurologice si chiar cancer.
Date fiind progresele medicinii, realizate in cursul ultimilor 30 de ani in special in obstretica, progresele in domeniul igienei si alimentatiei ca si in cel al confortului, aceasta generatie n-ar trebui – in mod normal – sa fie afectata de toate aceste rele ci ar trebui, dimpotriva sa fie perfect sanatoasa, robusta si dezvoltata intelectual. In consecinta, e cazul sa se puna in discutie generatia precedenta, cea a genitorilor.
Genitorii au transmis descendentilor lor gene alterate. Codul genetic al parintilor a fost modificat si transmis alterat prin diferite procese.
Pot fi in mod rezonabil incriminate substantele chimice continute in alimente si medicamente, poluarea generala, inclusiv cea de sursa nucleara, ca si anumite conditii de viata. Asta face toata lumea.
Dimpotriva, nu se aude niciodata vorbindu-se despre poluarea vaccinala, adica daca e cazul, despre poluare directa. Acest lucru nu-i vine nimanui in minte.
Practic, conditiile climaterice ale tarilor occidentale nu s-au schimbat deloc in ultimii 60 de ani. Desigur, poluarea generala a aerului, solurilor si apelor a crescut considerabil.
Desigur, au avut loc accidente nucleare care au marit procentul de radioactivitate pe intreaga suprafata a planetei, dar aceasta crestere a procentului global nu este intr-atat de semnificativa incat sa provoace mutatii genetice. Desigur, conditiile de viata si de munca s-au modificat, antrenand un stres uneori periculos din punct de vedere al sanatatii indivizilor.
In definitiv, toti factorii de poluare nu par sa constituie decat avataruri legate de industrializarea tarilor dezvoltate. Ei nu permit explicarea derivei genetice care afecteaza o larga fractiune a populatiilor occidentale.
Daca radioactivitatea si poluarea aerului si a apelor, si intr-o anumita masura, stresul, pot interveni ca factori promotori ai diferitelor forme de cancer si de afectiuni foarte grave ori minore, nu li se poate atribui un rol determinant in deriva genetica care ne preocupa. Indivizii care sufera aceste forme de poluare pot face cancer in urma caruia mor dupa cativa ani de gestatie tacuta.
Copiii adusi pe lume nu prezinta neaparat cancer sau afectiuni grave din cauza poluarii generale accidentale. In consecinta, este cazul sa punem in evidenta alte cauze decat poluarea generala pentru a explica degenerescenta speciei.