Secolul XX 30+31 Corpusul receptarii critice a operei lui M. Eminescu

Eminescu e de o rara indrazneala in poetizarea gandurilor. Plasticizarea ideii se indeplineste cu atata staruinta, incat intotdeauna castiga liniile sigure si colorarea vanjoasa a unei viziuni surprinse cu ochiul.
Amintim numai monumentalul tablou, strans in doua versuri, care sensibilizeaza, starnind vaste ecouri sufletesti, o celebra teorie cosmogonica: „Dar deodat’ un punct se misca … cel dintai si singur.
Iata-l, cum din haos face muma, iara el devine Tatal”… Lucian Blaga, Introducere la vol.
M. Eminescu, Poezii filosofice, sociale si satirice, 1923