Reflexe. Alte pretexte erotice

In Reflexe , poetul Gelu Ungureanu nu face altceva decat sa insemneze o seama de cruci pe rabojul tulbure al lumii acesteia. De ce cruci?
Pentru ca poezia sa, cu adevarat reflexiva, se constituie intr-o cronica metaforizata a vietii omului contemporan, care traieste intr-o perpetua neliniste, nefiind bine ancorat nici in realitatea cotidiana, nici in relatia cu divinitatea. Ori poetul isi propune sa-i ofere cititorului sau un ghid practic de utilizare al ambelor dimensiuni ale lumii: orizontala si verticala, destelenind astfel, atat drumul prin viata cat si pe cel spre vesnicie, cel din urma fiind in mare parte barat de neputinta omului de a-si ridica privirea spre cer, altfel decat cu ochii orbiti fie de laxism, fie de scrupul moral.
In Alte pretexte erotice , „jocul” poetului ramane acelasi, cu deosebirea ca dimensiunea orizontala se restrange considerabil de la „gloria mundi” la „cercul stramt” al dragostei, dimensiunea verticala, scrutarea oarba a transcendentei ramanand la fel de constanta. De asemenea, in a doua carte, descoperim si un plus de stil, de metafora, menit sa creeze atmosfera aceea suava specifica alcovului.
– Romeo Aurelian Ilie