Fintis nu poate fi considerat nici saizeci nici optzecist si cu atat mai putin, nouazecist. Este poet, pur si simplu.
Desolidarizandu-se de majoritatea congenerilor, se inscrie pe orbita poetilor de tip orfic, fascinati de realitatea primordiala, de temeiurile originare. Pe urmele orficilor, poetul contemporan crede in metempsihoza ca act purificator si percepe Timpul ca principiu necreat – dar ordonator -, aflat la obarsia tuturor lucrurilor.
– Nicolae Oprea Stihurile poetului Ioan Vintila Fintis exprima o melancolie fixata in consemnari lapidare, al carei merit e ca nu se revarsa ci se pastreaza in propria sa substanta, ca si cum spatiul ar infricosa-o. – Gheorghe Grigurcu