O lume aproape perfecta

Candva exista o credinta culturala, intr-o era dinainte sa se nasca ea, cum ca, daca ai legaturi stranse cu natura, esti un om mai bun. Si cand ajunsesera pentru prima data in Salbaticie, isi imaginasera ca traind aici vor deveni mai solidari, mai buni, oameni mai adaptati.
Dar ajunsera sa inteleaga ca existase o mare neintelegere in privinta insemnatatii cuvintelor mai buni. Probabil ca se referea doar la faptul de a fi un om mai bun, iar definitia cuvantului om era lasata interpretarii.
Poate ca insemna sa fii mai bun la supravietuit, oriunde, prin orice mijloc. Bea considera ca atunci cand venea vorba despre asta, traitul in Salbaticie nu era atat de diferit de traitul la Oras.
O poveste tulburatoare si plina de umor ce exploreaza dragostea materna si dispretul omului pentru natura, cu urmari impresionante. – Publishers Weekly O carte despre oameni disperati intr-o lume in care spatiul locuibil se micsoreaza din ce in ce mai mult si resursele sunt din ce in ce mai incerte…
dar si despre rezistenta copiilor care se adapteaza, chiar bucurandu-se de circumstante care ii coplesesc pe adultii din jurul lor. Cook ridica, de asemenea, intrebari incomode: cat de departe va merge o persoana pentru a supravietui?
Ce sacrificii va face sau nu pentru cei pe care ii iubeste? Aceasta fictiune ecologica horror (deosebit de infioratoare acum) exploreaza regiuni dureroase ale inimii umane.
– Kirkus Reviews Un debut plin de virtuozitate, brutal si frumos in egala masura. – Emily St.
John Mandel Aceasta nu este doar o carte palpitanta, curioasa si vibranta, ci una esentiala, o busola care sa ne ghideze in viitor. – Alexandra Kleeman Un roman absolut captivant si plin de forta.
Infricosator si cat se poate de real. – Caoilinn Hughes Traducere din limba engleza de Roxana-Cristina Gheorghe.