Napasta lui Caragiale sau neimplinitele iubiri

„De ce „NAPASTA”? Cred in tragicul Caragiale.
Tragicul ratiunii de a fi, de a iubi, de a ura, de a uita. Numai o constiinta lucida a valorii si a erorii existentei a putut sa nasca un spirit care, in nemurirea si finalitatea lui, il numim „caragialesc”.
Pentru structura mea, pentru gandirea mea, numai tragicul se poate implini intr-un asemenea mod de exprimare. In sufletul si mintea mea, el, Caragiale, va ramane neobositul cautator de adevar.
lar asa, spiritul sfredelitor al ironiei lui nu este decat un strigat deznadajduit in fata zadarniciei umane. „NAPASTA” constituie pentru mine un astfel de strigat: „…
pentru fapta rasplata, napasta pentru napasta…” Este oare masura cea adevarata ? Nu stiu…
O caut!…” – Prof. Univ.
Constantin Codrescu CUPRINS: In loc de introducere Capitolul I. Anca – povara unei judecati, povara unui adevar Capitolul II.
Personajul Dragomir sau „O iubire imposibila” Capitolul III. Personajul Ion — drama unui suflet de om, tragedia unui neadevar Capitolul IV.
Personajul Gheorghe invatatorul sau zadarnicul chin al unei iubiri nelmplinite Capitolul V. Piesa „Napasta” de I.L.Caragiale Bibliografie