Khora este un volum care chestioneaza teme si dificultati ale relatiei dintre arhitectura si filosofie. Mituri fondatoare si „mici istorii” ale acestei arte sunt revizitate spre a extrage intelesuri noi.
Cartea este de asemenea, un „recurs la metoda”: fenomenologia, hermeneutica, deconstructivismul sunt grilele de lectura ale catorva teme recurente ale teoriei domeniului, explorate si aici: templul ierusalimitan si Casa Republicii se intalnesc undeva intre comentariul despre origini si cel asupra modurilor in care fiinta casei se stinge – in transparenta sau in virtual. Khora platonica devine asadar metafora unui topos in care idei concurente despre spatiul organizat coexista.