Hortense si umbra

O metafora superba despre acceptarea propriei identitati prin armonizarea luminii si a umbrei care ne alcatuiesc. „De ce ti-e frica nu scapi” ne avertizeaza un proverb romanesc, amintindu-ne ca nu te poti apara de ceea ce ti-e predestinat.
Dar ce se intampla atunci cand sursa angoasei iti este propria… umbra?
Cartea Hortense si umbra , scrisa si ilustrata de Natalia si Lauren O’Hara, ne relateaza o poveste care problematizeaza ideea acceptarii propriei identitati si a gasirii unui echilibru intre intunericul si lumina fiintei. Astfel, desi curajoasa si buna, Hortense era foarte mahnita din pricina unui lucru: isi ura umbra!
Oriunde mergea copila, mergea si umbra; tot ce facea copila, facea si umbra. Si…
ce era de facut intr-o astfel de situatie? Raspunsul e simplu: fetita se gandi sa isi ascunda umbra in spatele coloanelor si pe sub canapele.
Ba mai mult decat atat, intr-o seara, ii tranti umbrei fereastra in nas, iar aceasta, dupa ce urla si lovi cu piciorul, se pierdu in zare, lasand-o pe stapana ei singura. Iar fetita se linisti.
Dar, intr-o noapte, Hortense fu trezita de niste talhari. Si, in ciuda ripostelor acesteia, raufacatorii se apropiau de casa, razand, pufnind si agitandu-si sabiile.
Ramasa de-acum si fara umbra, cum putea fetita sa infrunte o intamplare atat de infricosatoare? Ei bine, inainte de a afla deznodamantul povestii, se cuvine sa reflectam putin asupra dinamicii textuale, deoarece personajele nu joaca numai un rol literal, ci si unul simbolic, propunand cititorului o lectie despre asumarea si acceptarea propriului sine.
Din acest punct de vedere, imaginea lui Hortense este tesuta pe fondul luminii, in timp ce umbra acesteia reveleaza o pata de intuneric. Si tocmai din aceasta pricina isi uraste copila atat de mult umbra, intrucat descopera in ea o proiectie obscura a propriei persoane.
Pe de alta parte, dorinta de a o ascunde degenereaza si aceasta creste din ce in ce mai mare, demonstrand inca o data ca asumarea si echilibrul launtric ne salveaza din chingile propriei neputinte. Intalnirea cu talharii marcheaza un moment de tensiune in derularea epica, dar anuleaza totodata distanta dintre Hortense si umbra ei.
Desi, initial, fetita incearca sa nege si sa inlature prezenta umbrei, aceasta intelege faptul ca umbra este parte din ea insasi si ca acceptarea este fundamentala. In plus, intre cele doua versiuni ale lui Hortense nu exista decat o singura diferenta: cea de perspectiva.
In fond, atunci cand umbra este intunecata, furioasa ori trista si fetita este la fel, pentru ca esenta lor este aceeasi. Cartea Hortense si umbra , scrisa si ilustrata de Natalia si Lauren O’Hara, ne aminteste in chip metaforic de faptul ca trebuie sa ne acceptam atat umbra, cat si lumina.
Doar invatand sa convietuim in armonie cu propria umbra, putem pasi demni in lumina! Ilustratii color deNatalia O’Hara, Lauren O’Hara.