Romanul Femeia la 1000°C este bazat partial pe viata lui Brynhildur Georgia Bjornsson, al carei bunic a fost primul presedinte al Islandei si pe care scriitorul Hallgrimur Helgason a cunoscut-o intamplator in 2006, cu un an inainte de moartea acesteia. Herra locuieste singura intr-un garaj inchiriat, alaturi de un laptop si o grenada veche de mana, iar faptul ca nu mai are mult de trait o determina sa-si rememoreze viata agitata, cu un limbaj surprinzator de direct, plin de umor si ironie.
Singura intr-un garaj inchiriat, loiala doar unei grenade de mana din al Doilea Razboi Mondial, Herra Bjornsson isi traieste la optzeci de ani inceputul sfarsitului vietii. Dar este pregatita: si-a facut deja programare la crematoriu, unde i se garanteaza o disparitie rapida la 1000 °C.
Dar inainte de toate astea, ne cere ea, „permiteti-mi sa-mi povestesc viata.“ Istoria care urmeaza pleaca de la viata reala a nepoatei primului presedinte al Islandei – cu care autorul a interactionat intamplator intr-o conversatie telefonica in anul 2006 -, dar isi urmeaza propriul curs fictional. Pusa in contextul celui de-al Doilea Razboi Mondial, povestea individuala a Herrei completeaza tabloul atrocitatilor care devastau in acei ani Europa, insa amintirile personajului despre sine si despre intamplarile care i-au marcat existenta se intretes cu cel mai rafinat si mai surprinzator umor, cu o revigoranta autoironie, dar si empatie pentru cea care a fost in tinerete.
Fiecare capitol al romanului este o piesa dintr-un puzzle care se construieste incet, impredictibil. Povestea Herrei, bazata pe fapte reale, nu este o cronica predictibila a suferintelor pe care le provoaca razboiul: eroina este nemiloasa fata de toata lumea, inclusiv fata de ea insasi, nu simte nicio vina pentru ca a fost o amanta cu inima de piatra, o mama denaturata si o aventuriera nesabuita.
Ea isi povesteste viata plina de anomalii cu o vivacitate fascinanta. – The New Yorker Herra supravietuieste si isi spune povestea asa cum o vede ea.
Si ce poveste! – una care merita sa fie citita pentru a intelege si mai bine complexitatea celui de-al Doilea Razboi Mondial si pentru a te bucura de inteligenta unei femei pe care nu ti-o vei putea sterge din minte.
– Washington Post Femeia la 1000 °C nu este o carte pentru cei fara sange in vene. Mai degraba decat o dare de seama istorica spusa de la distanta, punctul de vedere al Herrei il poarta pe cititor pe umeri pentru a fi martorul degradarii personajului in cele mai chinuitoare detalii.
– Washington Independent Review Of Books Un roman ca un atac militar… Aceasta fabula ireverentioasa despre un copil in timp de razboi aduce aminte inevitabil de Toba de tinichea a lui Gunter Grass, dar Herra este mai moderna, o eroina cu porniri sexuale, o parte #MeToo si doua parti #SodThem. – The Guardian