Despre clovni. Dictatorul si artistul

Cum recunoaste, direct, Norman Manea, „cartile mele mi-au adus necazurile, asa ca a trebuit sa port o batalie cu ei”. Sa ma lupt „cu ei”, nu sa „lupt contra lor” – nici urma de dorinta de a aparea eroic, nici un fel de sfidatoare imbatare de sine.
In schimb, modestia fireasca, pe care o arata mereu… Nu batalia unui erou, ci a celui vulnerabil, lupta celui slab si neeroic pentru a se sustine, indarjit, impotriva tuturor handicapurilor, pentru a rezista degradarii, pentru a rezista contra a ceea ce Norman Manea numeste „deraierea omenescului insusi” – nici o stradanie morala nu este in acest sens mai uimitoare.
– Philip Roth , in The New York Times Book Review Ca nimeni altul, autorul sustine o necrutatoare confruntare cu sine insusi si cu Romania, cu miturile „socialismului real”, caruia ii apartin si mitul disidentei, si mitul poporului ingenuncheat, stapanit si supravegheat de o subtire patura de birocrati – relatia, adica, dintre scriitor, Putere si „nu cu totul inocentele mase”, cum spune. – Frankfurter Allgemeine Zeitung Spiritul creator face, pana la urma, din aceasta carte o lectura optimista.
– Sunday Times