Daca… as retrai viata de la inceput .
As vedea viata ca pe un dar, nu ca pe o povara Sa vezi viata ca pe un dar este un dar. Fericiti sunt oamenii care se pot bucura de calatoria vietii.
Care-L pot slavi pe Dumnezeu intr-o viata care nu este perfecta, dar este minunata. Perfectiunea are nevoie de un alt timp.
Aceasta trebuie sa fie vesnica, atemporala, in afara limitelor si angajarilor. Altfel devine tiranie, impunere si o forma de fascism.
Imperfectiunea se potriveste aici, in lumea aceasta, lume cu limitari si angajari. Ne lipseste mereu ceva si asta ne face mari.
Acest sentiment de insuficienta ne indeamna incontinuu sa cautam, sa ne fie foame si sete de frumusete si sens. Poate ca nu exista pacat mai mare decat sa-ti vezi viata ca pe o povara de care trebuie sa scapi, si nu sa o traiesti.
Este o tragedie existentiala sa te intorci acasa si, cu putin inainte de a adormi, sa te bucuri cu satisfactie ca a mai trecut o zi. Momente pe langa care ai trecut si nu le-ai trait, persoane pe care le-ai privit, dar nu le-ai vazut, care, desi ti-au vorbit, niciodata nu le-ai auzit, locuri unde ai mers, dar n-ai calatorit.
Cel mai mare rau care ti se poate intampla este ca viata sa-ti treaca fara s-o fi trait…Omul nu este facut sa supravietuiasca, este facut sa traiasca. -Hronis Missios Traducere din limba greaca de Cristian Spatarelu.