Sotia sa nu astepte ca sotul ei sa-si vadeasca mai intai virtutea ca apoi sa si-o vadeasca si ea, ca aceasta nu va aduce nici un folos. Totodata, nici sotul sa nu astepte o purtare deosebita din partea sotiei spre a-i purta de grija, caci nici aceasta nu ascunde vreo virtute, ci, dupa cum am spus, fiecare sa-si indeplineasca indatoririle, fara sa astepte ca celalalt s-o faca primul.
– Sfantul Ioan Gura de Aur Sotul este capul sotiei, asa cum si Hristos este capul Bisericii. In aceasta porunca evanghelica nu se ascunde nimic injositor pentru femeie, asa cum pe caprioara gingasa n-o poate injosi faptul ca ea nu este leu puternic.
Nu in razboaie si nici in afaceri, ci in tandretea conjugala si in maretia maternitatii se descopera toata frumusetea sufletului feminin…Incalcarea ierarhiei familiale poruncite de Dumnezeu – nazuinta sotiei de a fi cap (de a deveni, in esenta, masculina) si ingaduirea acestui lucru de catre sot – pervertesc casatoria. Barbatul a fost facut mai puternic, si el trebuie sa conduca familia – insa nu prin silnicie, ci prin bunatate si prin dragoste plina de abnegatie, asa cum Mantuitorul a primit Crucea pentru Biserica.
– Mitropolitul Vladimir Traducere din limba rusa deAdrian Tanasescu-Vlas.