Scriu aceste pagini cu foarte mult calm, fara melancolie si fara regrete. V-am spus ca nu am nimic de razbunat.
Cine a fost vreodata intre atatea focuri nu se poate sa le fi primit fara un just sentiment de orgoliu. Nu banuiti ce excelent exercitiu de singuratate este o asemenea intamplare.
Dintr-o data se restabilesc distantele, se largeste in jurul tau campul de vedere, se detaseaza pe un ecran circular siluetele oamenilor – prieteni, cunoscuti, inamici, camarazi , fiecare verificat in lasitatile, in curajul, in dezertarile, in loialitatea si in compromisurile lui. Este o comedie ampla, cu infinite aspecte, cu involuntare revelatii, cu scene, fapte, replici si gesturi pe care niciodata nu le-ai fi cunoscut, daca scandalul n-ar fi aruncat asupra lor o brusca lumina.
Datorez cazului De doua mii de ani o lectie de viata foarte vie si foarte complexa. Ea rascumpara un pumn de deziluzii.
-Mihail Sebastian, Cum am devenit huligan