Au trecut mai bine de 75 de ani de la aparitia (in 1927) a romanului Ciuleandra , dar naratiunea si sensurile ei simbolice isi dovedesc o exceptionala vitalitate. Posteritatea a facut, printr-o serie de argumente si conjuncturi imprevizibile, ca micul roman rebrenian sa devanseze cota marii, impecabilei si recii constructii din Rascoala , pentru ca astazi Ciuleandra sa poata fi asezat, fara vreo manevra de supralicitare, in preajma capodoperelor Ion si Padurea spanzuratilor pe care timpul nu le-a clintit din prima linie valorica a operei prozatorului ardelean.
– Ion Simut