Ramai uimit cand vezi cat de repede vor oamenii sa culeaga, sa agoniseascapentru sufletul lor. Un fior adanc iti patrunde in suflet, ascultand cat de usuratic setrateaza cuvantul iubire.
Ne intrebam de ce in urma noastra raman atatea ranideschise, nevindecate, si atatea semne de intrebare! Ne invaluie valuri de tristete sisinguratate amara si ne trezim deodata gemand si strigand: „Unde esti, Doamne?”.Si oare nu-i o minune si-un semn faptul ca lutul isi cheama Olarul?
El se apleacausor, priveste cu mila si asculta gemetele! Nu vede decat un degetar de argilabalacindu-se ametit in cateva picaturi de apa.
Nui minunat ca El, Olarul, vededincolo de lut aurul?! Il cheama la El si aurul vine chiar daca jos…
este doar unpumn de lut! Ce har sa vezi stralucind tarana!
-fragment din roman