Marea imparatie romaneasca. Culegere de studii si articole Volumul al II-lea: Scheiul Brasovului.
Republica autonoma Nu credem sa se mai gaseasca pe tot intinsul Romaniei de astazi un oras sau alta localitate, care sa fi fost martore la mai multe si mai indarjite lupte intre feluritele natiuni ale Ardealului ca Brasovul. – Aurel A.
Muresianu, 1926 Ne-ar trebui prea mult timp pentru a cauta si insira numele tuturor acestor „Schiai (scheieni – Nota I.V. – A.T.) de frunte”, in mare parte macedo-romani, oameni de o mare energie si de un mare spirit deintreprindere, care ardeau de dorul unui puternic oras comercial romanesc, si care au insuflat sasilor atata spaima si frica ca-i vor saraci si „ruina complet” – vorba cronicarului Tartler.
-Aurel A. Muresianu, 1926 Deosebit de acestea (cnezatele romanesti din Tara Barsei – n.
I.V.) s-a dezvoltat insa asezarea romaneasca a Scheilor Brasov, inceputa la sfarsitul veacului al XIV-lea, in timpul cladirii orasului celui nou de sub Tampa. Desi sasii nu priveau cu ochi buni intarirea unui centru romanesc tocmai in coasta noii lor cetati, totusi ocrotit de domnii si de boierii romani, Scheiul a facut progrese frumoase, ajungand in veacul al XVI-lea, cea mai puternica obste romaneasca a Ardealului, cum o numesteinsusi d-I N.
lorga (luandu-L in seama si pe castelanul Buda Bornemissa,1521) care acorda o deosebita importanta «oamenilor de alta lege si limba, locuitori in afara de zidurile cetatii» Brasovului, si a acelui prieten „ungur” care avertiza pe sasi „sa bage bine de seama la miscarile acelor supusi, cari ar putea sa intrebuinteze valmasagurile timpului pentru cine stie ce lovitura asupra cetatii”. – Aurel A.
Muresianu, 1927