Rani calatoare

Rani calatoare , aflata la a II-a editie, este o carte frumoasa, la propriu si la figurat, care contine 18 proze scurte. Textele sunt in afinitate cu poezia excelent versificata a lui Florea Burtan.
Lumea infatisata este in general una rurala, cu accente lirice. Autorul are nostalgia “satului de tarana“ ( titlul unei povestiri mai lungi si mai elaborate), a campiei in care – la el – timpul isi recastiga rabdarea nesfarsita cu oamenii.O poveste excelenta este privighetoarea.
Toate povestirile lui Florea Burtan emana o caldura speciala, o bunatate luminoasa si o impacare cu lumea, fiind prin acestea subtile si rafinate. Cu aceasta carte Florea Burtan isi aloca un culoar foarte original si isi castiga un loc semnificativ in proza contemporana, alaturi de cei mai abili practicati ai genului.
– Horia Garbea Privighetoarea Doar ei doi mai ramasesera in compartiment. Ceilalti pasageri coborasera in sumedenia de gari insirate de-a lungul caii ferate.
Si trenul asta, abia se taraste prin nametii de aer scorojit ai campiei nesfarsite, o sa-i prinda noaptea pe drum! Scapasera de armata.
Erau nerabdatori sa ajunga acasa, la cei dragi. Armata nenorocita.
Erau scosi mai mult la munci, decat pusi sa se instruiasca. Prin Baragan, la cules porumb, la adunat sfecla de pe camp, la corvoada, cum se spune.
Viata amarata. Alti camarazi, au dus-o si mai greu, pe Transfagarasan, munca de ocnas, unii au si pierit, pe-acolo.