Straina Tu n-ai mai vrut sa simti suflarea mea ce, pentru altele, furise doruri isca. N-ai coborat poteci ascunse-n umbra si, in acoperirea lor, fiori n-ai petrecut.
De ce te zbati in viciu si in visari straine? Acolo nu exista mituri si nici ingeri si nici umbrele lor.
Un sal desfasurat este amurgul si tu in intristarea noptii ratacesti, ca-n labirint. Hai, vino, si-o usa sa inchizi in urma ta.
Vino, stiu o padure unde ne asteapta un copac nemuritor.