Mai ales iarna, Domnul Georgescu

Exista oameni ce se roaga la propriile lor picioare, exista oameni ce se roaga privind in sus, altii inchid ochii si tac. Unii sunt atat de nerabdatori si au atat de multe rugaciuni incat incep odata cu spalatul pe dinti.
Exista oameni care se fac mereu ca uita. Exista oameni si oameni, dar un lucru e cert: orice mica si neimportanta rugaciune (indiferent de cine e rostita si cui ii este adresata) isi ia zborul din apartamentele noastre nenorocite, din garsonierele confort III, din casele si mintile noastre si zboara pe cer, direct pe luna!
Doar ca… exista rugaciuni care se bat cap in cap cu alte rugaciuni.
Un astfel de exemplu… rugaciunea Domnului Georgescu de aseara, zburand pe cer, cu destinatie precisa: luna.
Rugaciunea Domnului Georgescu, zburand, s-a intalnit, nas in nas, cu rugaciunea Doamnei Georgescu. S-au intalnit, s-au ciocnic si au izbucnit pe cerul Cartierului.
Au izbucnit ca un razboi prostesc. Ca o cearta iremediabila.
Ca o boala incurabila. Ca un foc de artificii in mijlocul Tristetii.