Gandirea romaneasca in Transilvania in secolul al XVIII-lea

Cuprins: • Lucian Blaga, asa cum l-am inteles. Cuvant-inainte de Ioan-Aurel Pop • Gandirea iluminista transilvana in viziunea lui Lucian Blaga.
Prefata de Eugeniu Nistor • Nota biobibliografica Gandirea romaneasca in Transilvania in secolul al XVIII-lea • Capitolul I: Expansiunea si consolidarea dominatiei habsburgice in Transilvania. Situatia politica si religioasa in aceasta tara si desfasurarea ei incepand de pe la 1700.
„Unirea” romanilor cu Biserica Romei; conditiile sociale, economice, politice ale „unirii” si semnificatia ei in cadrul miscarilor de idei ale timpului. Reactiunea „natiunilor politice” fata de „unire” • CapitolulII: Desfasurarea „unirii”.
Lupta politica a lui Inochentie Clain. Reactiunea ortodoxiei.
Luptele religioase ale romanilor din Transilvania. Miscarea calugarului Sofronie • CapitolulIII: Rascoale taranesti in Transilvania in secolul al XVIII-lea.
Desfasurarea rascoalei lui Horea: conditiile, rasunetul si efectele ei. Ideologia acestei rascoale • Capitolul IV: Burghezia romana din Transilvania in devenire.
Idei sociale si ideea nationala. Evolutia acestor idei in secolul al XVIII-lea • CapitolulV: Burghezia europeana.
Filozofia luminista. Iosefinismul.
Restitutiile. Supplex Libellus Valachorum • CapitolulVI: Scoala Ardeleana.
Samoil Clain. Gheorghe Sincai.
Petru Maior. „Societatea filosofeasca a neamului rumanesc in mare principatul Ardealului”.
Ioan Budai-Deleanu Gandirea acestor intelectuali si scriitori este un produs particular al conditiilor locale, in care poporul roman din Transilvania a cautat sa-si duca la indeplinire si izbanda aspiratiile in cursul secolului al XVIII-lea. O conditie esentiala pentru a intelege sensul aspiratiilor de atunci ale poporului roman din Transilvania este considerarea starii particulare a populatiei romane in coordonatele vietii transilvane, adica in raport cu „natiunile politice”.
– Lucian Blaga Treptat, mi-am dat seama ca Blaga, nedreptatitul, ramane un Univers, iar Universul nu are margini si nu ni se revela decat partial. Acest lucru fascinant il face pe Blaga mereu actual, mereu cognoscibil, mereu sondabil, mereu necesar culturii poporului sau.
O parte mica din acest Univers este lucrarea de fata, care, prin vointa fiicei filosofului, iese acum din nou la lumina. Va fi un adevarat privilegiu si un festin intelectual de neegalat pentru cititorii dornici de carte, de intelepciune si de cunoastere a prezentului unor savanti romani din Secolul Luminilor, adica a prezentului unor studiosi traitori in trecut, dar intr-un trecut viu, cu lumini trimise spre noi, cei de astazi.
– Ioan-Aurel Pop Desi neinclus in sistemul sau filosofic, studiul Gandirea romaneasca in Transilvania in secolul al XVIII-lea poate fi considerat oricand un apendice al cercetarilor lui Lucian Blaga consacrate sufletului cultural romanesc, el completand si nuantand astfel teoria sa despre matricea stilistica autohtona, prin orizontul crono-spatial cu specific transilvan, configurand dimensiunile unui iluminism aparte al epocii, de sorginte europeana, ofensiv si eficient in plan social-politic si spiritual. – Eugeniu Nistor