Preludiu Nu ai obosit sa visezi cu ochii deschisi sa ignori evidentele sa nu te lasi inselat macar odata de aparentele printre care inca razbati? Nu ti-ai asumat niciodata statutul de victima sau pe cel de exclus si nu ai ezitat sa faci pasul alaturi sau in fata indata printr-o rotire pe loc ca vantul, ca timpul si gandul.
Inainte sa-ti constate absenta ceilalti erai mai departe decat puteau sa te atinga sau sa te prinda cu latul de vorbe sa-ti reproseze orice, te miri ce!