Intre marile romane (Liviu Rebreanu), obisnuia sa se destinda realizand scrieri epice de dimensiuni mai reduse. Dupa Ion si Padurea spanzuratilo r, a publicat (in 1925) Adam si Eva , o carte careia i-a pastrat o afectiune speciala.
E un roman al iubirii, vazuta ca forma esentiala de viara cosmica. Sunt urmarite doua suflete, cautandu-se prin epoci istorice diferite, in intruchipari succesive.
Reconstituirile de civilizatii apuse releva o putere imaginativa flaubertiana, care face din episoadele naratiunii nuvele relativ autonome, cu numeroase scene crude… si culoare locala.
– Dictionarul General al Limbri Romane – Academia Romana