Povesti vindecatoare despre lucruri marunte ce ascund posibilitati infinite

In acest volum, psihosociologul Jacques Salome foloseste un limbaj simbolic indragit de el, cel al povestilor, al aventurilor inspirate din lumea animalelor pentru a oferi in dar tuturor cititorilor povesti-cadou, povesti terapeutice, povesti de crestere, povesti despre arta comunicarii in relatii, povesti care ne invata, copii si adulti deopotriva, sa traim darul vietii mai constient. Fie ca le cititi alaturi de propriii copii inainte de culcare, fie ca va oferiti ragazul de a le parcurge pentru propria crestere si vindecare, aceste povesti terapeutice ne invata cu profunda blandete: • sa ascultam fara a judeca • sa privim natura schimbatoare a vietii • sa fim asertivi pentru a le oferi copiilor un model sanatos de relationare (sa cerem, sa refuzam, sa oferim, sa primim, sa fim responsabili de propriile emotii, gesturi si mesaje) • sa facem fata unei pierderi din viata noastra • sa incheiem o relatie atunci cand situatia o cere • sa ingrijim o iubire neimpartasita • sa intelegem somatizarile din spatele suferintei emotionale • sa vorbim despre noi insine si nu despre ceilalti • sa facem diferenta intre iubire si dorinta • sa ne iubim fiecare copil in mod unic Atat lucrurile marunte cat si cele deosebite ne aduc posibilitati de necrezut de-a lungul unei zile.
Ele ne fac sa indragim sau sa ne ferim de anumite incercari, sa ne bucuram sau sa ne intrebam despre trairile noastre, sa cream astfel o magie ce ne bucura sufletul si ne conduce spre o cale a minunilor legate de sine, o cale a iubirii de sine! Si cum fiecare poveste vorbeste despre noi, eu cred ca este spre binele tuturor, mici sau mari, sa ne oferim din cand in cand timpul pentru o poveste…
– Valeria Bollud-Salome Povestile pentru copii si cele pentru fosti-copii sunt la fel de adevarate. De fapt, cu povestile e ca si cu intamplarile, toate sunt adevarate, mai ales cele inventate!
Se vor dovedi adesea mai adevarate ca cele adevarate, deoarece contin cuvinte care sunt ca niste stele [stralucitoare] in noptile cele mai intunecate sau ca surasul din ochii unui copil… Povestile circula soptite la ureche, ochi in ochi, ele sunt imprimate in carti sau doar inregistrate in memoria adormita insa fertila a celor care le pastreaza asteptand sa le povesteasca sau sa le scrie.
Marea virtute a povestilor este aceea de a ne invata sa vedem dincolo de ce este real si momentan, pentru a le prelungi in visuri, pentru a incepe sa construim in imaginarul nostru putin viitor, un alt viitor. – Jacques Salome