Poezia semnata de Dan Cristian Iordache pare sa nu-si revendice influente vizibile din niciun curent poetic sau predecesori. Nici in peisajul poetic actual frecventele ei nu sunt comune.
Uneori monolog, alteori rugaciune, discursul din care cateodata sar metafore de o profunzime uluitoare pare ca nu se adreseaza nimanui sau poate intregului univers. – Florin Dan Prodan