Tipa cat poti

Dupa un roman fantasy pentru copii, Razboiul solomonarilor, Moni Stanila recurge la elemente de fantastic si de basm pentru a crea, de data asta, o autofictiune deghizata. Personajele sint toate feminine.
De fapt, ar trebui intrebuintat singularul: cartea se deschide cu Una, Una Stanilovski, poeta si jurnalista in jur de 40 de ani (ca si Moni Stanila, nascuta in 1978), care se va multiplica, intr-un scenariu aproape oniric, in citeva ipostaze, in Noua, Prima, Drei (cea mai tinara, de 17 ani), a Opta si, pe ultima pagina, Alta, ca intr-un final deschis. Una e nostima, cu savoir-vivre, dar si credincioasa si microbista (trasaturi ale autoarei, pentru cine o cunoaste), celelalte adaugindu-se unui personaj colectiv, un fel de Alice cu mai multe fete, dar nu in Tara Minunilor, ci in Tara Timpului.
Tipa cit poti : un roman aparent feeric, de fapt o carte despre identitatea multipla, despre viata si despre trecerea ei. – Simona Popescu O carte absolut surprinzatoare.
Un roman insolit si curajos, plin de umor, candoare si ironie, cum n-am mai citit de multa vreme in literatura noastra. O poveste atipica, spusa inteligent si abil, cu schimbari neasteptate ale registrelor, intr-un permanent joc al apropierilor si distantelor.
Un text proaspat si dinamic despre identitate si alteritate, construit fragmentar, cu o scriitura precisa si densa, asemanatoare cind structurilor poetice, cind jurnalului, cind textelor vechi/sacre. O istorie personala de la Una la Alta, conturind, alaturi de Noua si Drei, unul dintre cele mai interesante personaje feminine din literatura de azi.
– Dan Coman